Pentru ca am stabilit de la bun inceput ca acest blog va fi cu si despre orice, astazi am decis sa scriu despre afinitatea mea pentru negru atunci cand vine vorba despre stilul vestimentar. De ce? Pentru ca m-am saturat sa mi se adreseze tot felul de intrebari in acest sens. Nu ma caracterizeaza stilul gotic, modul in care am amenajat apartamentul in care locuiesc nu este specific familiei Addams, nu port all black 24/7, insa intr-adevar, 80% din hainele mele sunt negre, prin urmare, si vestimentatia mea este in majoritatea timpului, tot neagra:). Explicatia este foarte simpla: iubesc negrul, ma identific cu acesta si imi place sa il port ori de cate ori am ocazia.
10 lucruri pe care persoanele care se imbraca in negru, s-au saturat sa le auda
Daca nu ma inseala memoria, perioada in care am inceput sa imi conturez un oarece stil vestimentar a fost cea in care am intrat la liceu. Inca de atunci am inceput sa imi achizitionez in mare parte, articole de imbracaminte negre, dar aveam totusi grija ca fiecare outfit sa aiba si o pata de culoare. In timp, aceste pete de culoare au inceput sa fie din ce in ce mai rare, iar hainele mele din ce in ce mai negre (if that's even possible!:)).
Au existat doua momente in viata mea cand am trecut de la all black, la tinute viu colorate. Multe persoane din jurul meu au incercat sa aduca fel si fel de argumente in sprijinul parerii lor cum ca eram prea tanara sa port negru sau ca paream a fi mereu in doliu. M-am lasat influentata de toate aceste pareri si am decis sa fac o schimbare. Exista o vorba romaneasca ce spune : "Cand 10 oameni iti zic ca esti beat, te duci acasa si te culci". Ei bine, am crezut ca este aplicabil si in cazul meu. Am inceput prin a-mi cumpara haine in alte culori, evitam purtarea negrului, iar daca totusi alegeam sa o fac, optam pentru un singur element in aceasta nuanta, pentru a-mi completa tinuta. In cele cateva luni, garderoba mea a prins culoare, pe alocuri. N-a durat insa foarte mult pana am decis sa ma reintorc la vechea mea dragoste. Nu inseamna ca din cand in cand, (la un eveniment sau ocazie mai speciala), nu-mi place sa ies din tipar, sa port o rochie, o pereche de pantofi sau accesorii intr-o nuanta puternica, electrica. Baza insa ramane mereu aceeasi: negru.
Nu il port pentru a parea mai slaba.N-am fost oricum niciodata vreo silfida, iar chestia cu "negrul subtiaza" e doar un mit. O persoana poate fi mai grasa sau mai slaba in negru, asa cum poate fi mai grasa sau mai slaba in rosu, in roz,in verde, sau in orice alta culoare.
Nu sunt nici negativista, nici trista si nici depresiva. Imi place sa cred ca sunt chiar o persoana joviala, care iubeste viata si oamenii din jur, deci nu port negru pentru a exprima durerile sufletesti. Da, spre exemplu, stilul de viata al unei sotii de marinar (in speta, al meu) nu e mereu roz, insa nu simt nevoia sa fiu Morticia all the way, just because of that.
Negrul e ca o a doua natura pentru mine si de aceea nu ma simt ciudat sa fiu imbracata astfel aproape in fiecare zi. Nu imi impun sa caut si sa cumpar mereu haine in aceasta nuanta, ci simt pur si simplu imboldul de a o face. Ma simt frumoasa in negru,simt ca ma reprezinta, iar asta e tot ceea ce conteaza.
14 motive pentru care negrul este singura culoare ce merita a fi purtata
O sa concluzionez cu o idee gasita pe blogul psihologului Pera Novacovici. El a reformulat vorba romaneasca amintita mai sus, astfel: " Cand 10 oameni iti spun ca esti beat le arati degetul mijlociu si mai bei un pahar":).
“Black is modest and arrogant at the same time. Black is lazy and easy - but mysterious. But above all, black says this: "I don’t bother you - don’t bother me.” Yohji Yamamoto
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu