Primul an de facultate a fost anul in care am ales sa fac o schimbare de look. Aveam parul mai lung de umeri si in nuanta mea naturala, saten mediu. Schimbarea a fost una majora: tunsoare bob in stilul Rihannei (fusesem pur si simplu fascinata de look-ul ei din videoclipul piesei Umbrella) si un saten inchis de la L'Oreal Casting Creme Gloss ( no. 300, vopsea fara amoniac). Imi placuse foarte mult rezultatul obtinut, asa ca am ales sa pastrez aceasta nuanta inchisa a parului cativa ani buni. Ulterior, dornica de noi schimbari, am inceput sa jonglez si cu alte culori precum ciocolatiu sau aramiu. La un moment dat, din dorinta de a incerca si o nuanta de blond, am hotarat sa deschid parul treptat, facandu-mi suvite. Din pacate nu m-am putut obisnui, probabil si pentru ca in final, nu am obtinut acel blond care mi-ar fi placut mie. Plus ca, avand o afinitate pentru culorile mai inchise, deja imi era dor de satenul inchis pe care il alesesem prima data si la care de altfel am revenit in scurt timp.
In general, nu sunt adepta mersului la salon pentru fiecare vopsire a parului. Pot afirma cu tarie ca ma descurc din acest punct de vedere si singura, in intimitatea casutei mele. Insa, de fiecare data cand a trebuit sa fac o decolorare/un decapaj a/al parului, pentru a trece de la o nuanta mai inchisa la o nuanta mai deschisa a acestuia, am preferat sa ma las pe mana unui specialist. Firul meu de par este subitre si destul de fragil. Imi era pur si simplu teama sa nu-l distrug experimentand in necunostinta de cauza, acasa.
Totusi, in decursul vizitelor facute la salon si in urma zecilor de intrebari adresate fetelor de acolo, am reusit sa acumulez cateva cunostinte legate de par si ingrijirea acestuia, ce-i drept, la nivel amatoricesc. Am inteles de ce anume are nevoie parul, cel putin in ceea ce ma priveste, si ce trebuie sa fac pentru a-l mentine cat de cat sanatos. Recunosc, nu aplic mereu sfaturile primite (de cele mai multe ori din comoditate:)), insa am grija totusi ca aceste momente sa fie cat mai rare.
Am scris cele de mai sus pentru a creiona o imagine cu privire la schimbarile prin care a trecut parul meu in ultimii 7-8 ani. Am ajuns la concluzia ca oricate tratamente ai aplica, acasa sau la salon, atat timp cat il vopsesti, il decolorezi, il revopsesti, parul este oricum afectat.
Acum un an am hotarat sa renunt la satenul inchis. Mi-ar fi placut ca printr-o simpla bataie din palme sa pot avea din nou culoarea mea naturala (foto dreapta) dar am realizat ca e imposibil (fara sa astept sa creasca sau eventual sa il tund) asa ca m-am multumit cu un ciocolatiu. Am mers la salon si pentru ca nu as fi vrut sa decolorez parul in totalitate (din nou), am ales pentru inceput un ombre care sa urce cat mai mult de la varfuri spre jumatatea parului (foto stanga).
Pana aici, toate bune: culoare frumoasa, par sanatos, me likey!!
Satisfactia aceasta a durat insa putin, cam pana acum vreo 3 luni cand mi s-a pus mie pata (scuzati-mi exprimarea) ca vreau sa fiu blonda. Ok, nu acel blond platinat, dar un blond cenusiu/gri. Stiam ca asta presupune cateva vizite la salon, un buget serios alocat in acest sens si un timp luuuung de asteptare. Initial, mi-am asumat toate aceste lucruri. Am mers la Anca (Salon Privilege), i-am spus ce mi-as dori, mi-a analizat parul si mi-a zis ceea ce stiam deja: procesul se va face treptat. Mi-a facut pentru inceput suvite in tehnica balayage, urmand ca dupa un timp sa revin si sa imi faca alte suvite, pentru ca in final sa aplice nuanta dorita. Zis si facut. Imi propusesem sa revin prin noiembrie-decembrie la ea pentru urmatorul pas. Daaaar, nu am mai avut rabdare.
De altfel, nerabdarea crestea pe zi ce trece, asa ca am luat in calcul din ce in ce mai serios ideea de a ma decolora si vopsi singura acasa. Am inceput cautarile pe google: zeci de bloguri si filmulete pe youtube cu fel si fel de experiente de-ale fetelor care trecusera de la brunet/saten la blond fara a merge la salon. In cele din urma am luat hotararea: fie ce-o fi, o incerc si pe asta...Ma decolorez acasa.
Pentru ca inca aveam emotii in ceea ce priveste reactia parului meu, am optat pentru kitul L'Oreal Paris Preference Wild Ombres no. 2. Am considerat ca decolorantul din acest kit nu este foarte puternic, dar poate reprezenta o prima etapa in drumul meu spre blond. Pasii pe care i-am urmat sunt cei recomandati in videoclipul de mai jos, cu mentiunea ca eu am aplicat solutia decoloranta pana mai sus de zona tamplelor, pentru ca scopul meu nu era propriu-zis obtinerea unui efect ombre, cat deschiderea nuantei parului.
In urma acestui procedeu am obtinut nelipsitele nuante de portocaliu pe care am ales sa le sting cu L'Oreal Casting Creme Gloss no. 801. De asemenea, am inceput sa folosesc samponul de la Loncolor Ultra Silver Reflex care anuleaza reflexiile portocalii. Trebuie sa mentionez ca acum aveam practic vreo 3 nuante in par: saten natural la radacini (2 cm), ciocolatiu ici-colo si blond inchis (in fotografia de mai jos am din pacate caciulita, dar se poate observa nuanta de pe lungimea parului).Oricum, rezultatul per total era unul armonios.
Eram foarte multumita. Parul arata excelent, culorile se imbinau frumos (e drept, departe insa de ceea ce voiam eu). Nu e ca si cum ma asteptam sa fiu blonda instant, doar ca ma enerva gandul ca mai aveam de facut niste pasi in acest sens, iar asta presupunea rabdare. Din nou imi facusem mie promisiunea ca de data sa astept pana in decembrie. Well......
Dupa 3 saptamani de tratament intens al parului cu fel si fel de masti naturale (pentru ca acestea dupa parerea mea sunt cele mai bune) am hotarat sa fac pasul final si cred ca si cel mai important si curajos din tot acest proces: decolorarea cu o pudra/crema decoloranta mai puternica (11% sau 12%)
Dupa alte zeci de research-uri cu privire la ce tip de produse sa folosesc, am optat pentru unul dintre cele mai utilizate produse de catre fetele de pe diverse bloguri: Syoss Lighteners. Drumul de acasa pana la Carrefour e destul de scurt: aproximativ 5 minute de mers cu masina, daca nu e trafic intens. Asa ca intr-o frumoasa dimineata am mers hotarata sa imi cumpar mult laudatul Syoss Lighteners 11%. In 30 de minute aveam acasa doua cutii de Syoss Lighteners 13% (1. nu gasisem de 11%; 2. nu eram sigura daca imi ajunge o cutie) si doua cutii de L'Oreal Casting Creme Gloss, de aceasta data cea mai deschisa treapta: no. 1021.
Mi-am facut o cruce mare, am deschis una din cutiile de la Syoss, am urmat cu sfintenie pasii din brosura si, cu ajutorul periutei din kitul de la L'Oreal Preference (da, ati citit bine!! Am continuat sa folosesc acea periuta pentru ca mi s-a parut foarte utila atat pentru aplicarea cremei decolorante, cat si a vopselei) am intins produsul pe suvitele de par, rugandu-ma in sinea mea ca, in ciuda incapatanarii mele, sa nu am parte de vreo surpriza neplacuta. Dupa ce timpul recomandat s-a scurs, am clatit parul, am folosit samponul nuantator de la Loncolor Ultra Silver Reflex pe care l-am lasat pe par 3 minute, am clatit, am aplicat o masca pe care de asemenea am lasat-o sa actioneze 3-4 minute, apoi am clatit parul din nou si l-am uscat. Surpriza: eram morcoveata!! Nuantele obtinute erau mult prea portocalii, iar samponul nu a mai facut fata si de aceasta data in a le stinge/a le atenua.
Ar fi trebuit sa aplic si vopseaua cumparata, dar am decis sa aman acest proces pentru doua zile, pentru a da ocazia parului meu sa respire un pic, sa-si revina si sa se mai ingrase (sebumul protejeaza firul de par atunci cand il vopsim). Doua zile am stat cu parul prins in coc:)
Trebuie sa adaug faptul ca eram constienta de un lucru: sansele ca blondul obtinut in cele din urma sa fie cel dorit erau minime. Dar acum nu voiam decat sa scap de acel portocaliu din cap.. Eram din ce in ce mai convinsa ca pasul final trebuie facut la salon, pentru o nuantare frumoasa a parului.
Ajunsesem chiar in acel punct in care ma intrebam de ce oi fi vrut sa fiu eu blonda??
Dupa ce am tras adanc aer in piept, dupa ce m-am plimbat cu oglinda prin toata casa, prin balcon si pe la geamuri, pentru a vedea cat mai bine nuanta obtinuta si m-am lamurit ca din orice unghi as privi, culoarea e total nepotrivita pentru tenul meu, am pus mana pe telefon si am sunat-o pe Anca, tipa de la salon. I-am explicat ca am reusit sa ma decolorez acasa, ca parul arata foarte ok insa culoarea obtinuta e...imposibil de suportat:)). I-am spus si ca in mod cert doar ea poate remedia situatia, pentru ca in comert nu gasesc nuantator potrivit si oricum, sansele ca un astfel de produs sa ma duca la rezultatul dorit sunt foarte mici. Cine stie ce o fi gandit Anca in momentul respectiv?!?! Poate ca-s nebuna?!?!?:)) M-a asigurat totusi ca nu e nicio problema, mi-a facut programare pentru ziua urmatoare si mi-a zis sa stau linistita ca voi pleca din salon multumita. A doua zi dimineata eram la salon. S-a uitat Anca la parul meu, probabil uimita de cat de bine se prezenta in urma decolorarii si vopsirii. A luat un catalog si mi-a aratat nuantele pe care intentiona sa le aplice si mi-a explicat si de ce. A combinat doua nuante de blond: unul cu subton violet-pentru a stinge galbenul pui si portocaliul din par si unul cu subton cenusiu, pentru a nuanta parul. A iesit o culoare tare frumoasa. Un blond pe care nu l-am mai avut niciodata, cu care nu m-as fi vazut si care, dupa umila mea parere, mi se potriveste...chiar daca, de fiecare data cand ma uit in oglinda e o senzatie ciudata, de parca nu as fi eu! Este pana la urma o chestiune de obisnuinta, atat pentru mine, cat si pentru cei din jur.
De precizat ar fi faptul ca nici aceasta nuanta nu e cea finala:). Nici nu ar fi fost posibil acest lucru. Daca Anca mi-ar fi aplicat doar un blond cenusiu peste culorile pe care le aveam in cap, as fi iesit verde:)).
Acum ca m-am lamurit, cu siguranta voi astepta pana in decembrie. Pana atunci, multe masti aplicate si multa rabdare.
Concluzii
Atat timp cat iti cunosti parul si nu vrei sa cheltuiesti foarte multi bani pe la saloane, poti alege sa te decolorezi sau sa te vopsesti si acasa. Asa cum am mai spus, parul e oricum agresat si afectat in urma oricarui procedeu. Acum, cele care cititi probabil spuneti: "Ok, deci ai facut ce ai facut si tot la salon ai ajuns!"Corect, insa din punct de vedere financiar, am economisit, pentru ca, pentru a ajunge la acest nivel, ar fi trebuit sa fac cel putin doua vizite la salon. In fond, specialistul rar alege sa faca schimbari drastice, pentru ca nu e in joc parul lui si prefera sa nu-si asume riscuri. Desi are importanta, nu partea pecuniara m-a impins sa fac aceste schimbari acasa, ci nerabdarea care ma caracterizeaza deseori. Oricum, as putea baga mana in foc ca Anca ar fi avut oarece retineri in a se "juca" asa cu parul meu.
E evident ca exista diferente notabile intre produsele profesionale din saloane si cele din comert, dar, daca faci lucrurile cu grija si atentie si nu exagerezi, poti obtine rezultate mai mult decat satisfacatoare si acasa. Conteaza ce iti doresti, de la ce nuanta pornesti si cat de departe alegi sa mergi. Dupa cum ati putut citi in randurile de mai sus, personal am avut parte de o experienta placuta (in sensul ca as fi putut ramane la rezultatul obtinut in urma folosirii kitului de la L'Oreal, dar nu asta am vrut) si una mai putin placuta. Am invatat din asta, iar pe viitor voi sti exact ce pot si ce nu pot face acasa. Nu regret pasii urmati, dar recunosc, nu stiu daca i-as mai repeta.
Din fericire, parul meu chiar arata excelent, lucru confirmat si de Anca. Dar ar fi putut fi si foarte deteriorat, risc de altfel asumat. Nu e chiar cea mai buna idee sa faci o multitudine de schimbari intr-un timp atat de scurt. I was lucky!:)
Ramane la latitudinea voastra, fetelor, daca veti alege sa urmati aceeasi pasi ca mine sau veti alege sa mergeti la salon. Asa cum eu am invatat din experienta altor fete, poate ca si experienta mea va fi folositoare altora.
Si pentru ca tot am pomenit de mastile pentru par, o sa va scriu in final reteta uneia dintre acestea, pe care o folosesc eu cel mai des, pentru ca e foarte simpla. Aveti nevoie de:
- ulei de cocos
- ulei de ricin
- vitamina A.
Pentru desimea si lungimea parului meu folosesc 2 linguri de ulei de cocos (trebuie incalzit, pentru ca la temperaturi normale sau joase, el se prezinta in stare solida), 1 lingura de ulei de ricin si cateva picaturi de vitamina A. Se amesteca toate intr-un bol si cu ajutorul unei pensule (eu folosesc o pensula de vopsit parul), aplic amestecul pe suvitele de par. Intrucat am un par care se ingrasa destul de usor si e si fara volum, evit aplicarea mastilor de la radacina, insa insist asupra varfurilor. Dupa ce am terminat de aplicat masca pe intregul par, acopar cu folie alimentara (folie transparenta) si fie imi pun o caciula, fie un prosop, pentru a crea caldura la nivelul capului. E de preferat sa aplicam aceasta masca seara si sa o tinem in par peste noapte (numarul de ore fiind mai mare) dar se poate aplica si lasa in par si in timpul zilei, macar pentru 2 ore:). Apoi se realizeaza propria rutina de spalare a parului.Sper ca acest articol sa va fie de ajutor si sa invatati din experienta mea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu